16: 1 Fariseii şi Saducheii s-au apropiat de Isus, şi, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer.
16: 2 Drept răspuns, Isus le-a zis: Când se înserează, voi ziceţi: Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roşu.
16: 3 Şi dimineaţa, ziceţi: Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roşu-posomorât. Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s-o deosebiţi, şi semnele vremurilor nu le puteţi deosebi?
16: 4 Un neam viclean şi preacurvar cere un semn; nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona. Apoi i-a lăsat şi a plecat.
16: 5 Ucenicii trecuseră de cealaltă parte, şi uitaseră să ia pâini.
16: 6 Isus le-a zis: Luaţi seama şi păziţi-vă de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor.
16: 7 Ucenicii se gândeau în ei, şi ziceau: Ne zice aşa pentru că n-am luat pâini!
16: 8 Isus, care cunoştea lucrul acesta, le-a zis: Puţin credincioşilor, pentru ce vă gândiţi că n-aţi luat pâini?
16: 9 Tot nu înţelegeţi? Şi nici nu vă mai aduceţi aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii de oameni, şi câte coşuri aţi ridicat?
16: 10 Nici de cele şapte pâini pentru cei patru mii de oameni, şi câte coşniţe aţi ridicat?
16: 11 Cum nu înţelegeţi că nu v-am spus de pâini? Ci v-am spus să vă păziţi de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor?
16: 12 Atunci au înţeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de învăţătura Fariseilor şi a Saducheilor.
16: 13 Isus a venit în părţile Cezareii lui Filip, şi a întrebat pe ucenicii Săi: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?
16: 14 Ei au răspuns: Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Ieremia, sau unul din proroci.
16: 15 Dar voi, le-a zis El, cine ziceţi că sunt?
16: 16 Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!
16: 17 Isus a luat din nou cuvântul, şi i-a zis: Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri.
16: 18 Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.
16: 19 Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor, şi orice vei lega pe pământ, va fi legat în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri.
16: 20 Atunci a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.
16: 21 De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea preoţilor celor mai de seamă şi din partea cărturarilor; că are să fie omorât, şi că a treia zi are să învie.
16: 22 Petru L-a luat de o parte, şi a început să-L mustre, zicând: Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!
16: 23 Dar Isus S-a întors, şi a zis lui Petru: Înapoia Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor.
16: 24 Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze.
16: 25 Pentru că oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va câştiga.
16: 26 Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?
16: 27 Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.
16: 28 Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăţia Sa.