7: 1 Domnul a zis lui Moise: Iată că te fac Dumnezeu pentru Faraon; şi fratele tău Aaron va fi prorocul tău.
7: 2 Tu vei spune tot ce-ţi voi porunci Eu, iar fratele tău Aaron va vorbi lui Faraon, ca să lase pe copiii lui Israel să plece din ţara lui.
7: 3 Eu voi împietri inima lui Faraon, şi Îmi voi înmulţi semnele şi minunile în ţara Egiptului.
7: 4 Totuşi Faraon n-are să v-asculte. Apoi Îmi voi întinde mâna asupra Egiptului, şi voi scoate din ţara Egiptului oştile Mele, pe poporul Meu, pe copiii lui Israel, prin mari judecăţi.
7: 5 Egiptenii vor cunoaşte că Eu sunt Domnul, când Îmi voi întinde mâna asupra Egiptului, şi când voi scoate din mijlocul lor pe copiii lui Israel.
7: 6 Moise şi Aaron au făcut ce le poruncise Domnul: aşa au făcut.
7: 7 Moise era în vârstă de optzeci de ani, iar Aaron de optzeci şi trei de ani, când au vorbit lui Faraon.
7: 8 Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron:
7: 9 Dacă vă va vorbi Faraon, şi vă va zice: Faceţi o minune! să zici lui Aaron: Ia-ţi toiagul, şi aruncă-l înaintea lui Faraon. Şi toiagul se va preface într-un şarpe.
7: 10 Moise şi Aaron s-au dus la Faraon, şi au făcut cum poruncise Domnul. Aaron şi-a aruncat toiagul înaintea lui Faraon şi înaintea slujitorilor lui; şi toiagul s-a prefăcut într-un şarpe.
7: 11 Dar Faraon a chemat pe nişte înţelepţi şi pe nişte vrăjitori, şi vrăjitorii Egiptului au făcut şi ei la fel prin vrăjitoriile lor.
7: 12 Toţi şi-au aruncat toiegele, şi s-au prefăcut în şerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghiţit toiegele lor.
7: 13 Inima lui Faraon s-a împietrit, şi n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul.
7: 14 Domnul a zis lui Moise: Faraon are inima împietrită: nu vrea să lase poporul să plece.
7: 15 Du-te la Faraon dis-de-dimineaţă, când are să iasă să se ducă la apă, şi să te înfăţişezi înaintea lui pe malul râului. Să-ţi iei în mână toiagul, care a fost prefăcut în şarpe,
7: 16 şi să zici lui Faraon: Domnul, Dumnezeul Evreilor, m-a trimis la tine, să-ţi spun: Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească în pustie. Dar iată că până acum n-ai ascultat.
7: 17 Acum, aşa vorbeşte Domnul: Iată cum vei cunoaşte că Eu sunt Domnul. Am să lovesc apele râului cu toiagul din mâna mea; şi ele se vor preface în sânge.
7: 18 Peştii din râu vor pieri, râul se va împuţi, aşa că le va fi greaţă Egiptenilor să bea din apa râului.
7: 19 Domnul a zis lui Moise: Spune lui Aaron: Ia-ţi toiagul, şi întinde-ţi mâna peste apele Egiptenilor, peste râurile lor, peste pâraiele lor, peste iazurile lor, şi peste toate bălţile lor. Ele se vor preface în sânge; şi va fi sânge în toată ţara Egiptului, atât în vasele de lemn cât şi în vasele de piatră.
7: 20 Moise şi Aaron au făcut cum le poruncise Domnul. Aaron a ridicat toiagul, şi a lovit apele râului, sub ochii lui Faraon şi sub ochii slujitorilor lui; şi toate apele râului s-au prefăcut în sânge.
7: 21 Peştii din râu au pierit, râul s-a împuţit, aşa că Egiptenii nu mai puteau să bea apa râului, şi a fost sânge în toată ţara Egiptului.
7: 22 Dar vrăjitorii Egiptului au făcut şi ei la fel prin vrăjitoriile lor. Inima lui Faraon s-a împietrit, şi n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul.
7: 23 Faraon s-a întors de la râu, şi s-a dus acasă; dar nu şi-a pus la inimă aceste lucruri.
7: 24 Toţi Egiptenii au săpat în împrejurimile râului, ca să găsească apă de băut; căci nu puteau să bea din apa râului.
7: 25 Au trecut şapte zile, după ce a lovit Domnul râul.