55: 2 Ascultă-mă, şi răspunde-mi! Rătăcesc încoace şi încolo, şi mă frământ,
55: 3 din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, şi mă urmăresc cu mânie.
55: 4 Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii,
55: 5 mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.
55: 6 Eu zic: O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş zbura, şi aş găsi undeva odihnă!
55: 7 Da, aş fugi departe de tot, şi m-aş duce să locuiesc în pustie. (Oprire).
55: 8 Aş fugi în grabă la un adăpost de vântul acesta năpraznic şi de furtuna aceasta.
55: 9 Nimiceşte-i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă şi certuri;
55: 10 zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sunt în sânul ei;
55: 11 răutatea este în mijlocul ei, şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
55: 12 Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu potrivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m-aş ascunde dinaintea lui.
55: 13 Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine!
55: 14 Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie, şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!
55: 15 Să vină moartea peste ei, şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.
55: 16 Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.
55: 17 Seara, dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
55: 18 Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea, şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sunt împotriva mea!
55: 19 Dumnezeu va auzi, şi-i va smeri, El, care, din veşnicie, stă pe scaunul Lui de domnie. (Oprire). Căci în ei nu este nici o nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.
55: 20 Ei pun mâna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legământul.
55: 21 Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul, dar când ies ele din gură, sunt nişte săbii.
55: 22 Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
55: 23 Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sânge şi de înşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!
