44: 2 Să pui şi paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tânăr, împreună cu argintul cuvenit pentru preţul grâului lui. Economul a făcut cum îi poruncise Iosif.
44: 3 Dimineaţa, cum s-a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor.
44: 4 Dar abia ieşiseră din cetate, şi nu se depărtaseră deloc de ea, când Iosif a zis economului său: Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; şi, când îi vei ajunge, să le spui: Pentru ce aţi răsplătit binele cu rău?
44: 5 De ce aţi furat paharul din care bea domnul meu, şi de care se slujeşte pentru ghicit? Rău aţi făcut că v-aţi purtat astfel.
44: 6 Economul i-a ajuns, şi le-a spus aceste cuvinte.
44: 7 Ei i-au răspuns: Domnule, pentru ce vorbeşti astfel? Să ferească Dumnezeu pe robii tăi să fi săvârşit o asemenea faptă!
44: 8 Iată, noi ţi-am adus din ţara Canaanului argintul, pe care l-am găsit la gura sacilor noştri; cum am fi putut să furăm argint sau aur din casa domnului tău?
44: 9 Să moară acela dintre robii tăi la care se va găsi paharul, şi noi înşine să fim robi ai domnului nostru!
44: 10 El a zis: Fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi paharul, să fie robul meu; iar voi veţi fi nevinovaţi.
44: 11 Îndată, şi-a pogorât fiecare sacul la pământ. Fiecare şi-a deschis sacul.
44: 12 Economul i-a scotocit, începând cu cel mai în vârstă şi sfârşind cu cel mai tânăr; şi paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin.
44: 13 Ei şi-au rupt hainele, şi-a încărcat fiecare măgarul, şi s-au întors în cetate.
44: 14 Iuda şi fraţii lui au ajuns la casa lui Iosif, pe când era el încă acolo, şi s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.
44: 15 Iosif le-a zis: Ce faptă aţi făcut? Nu ştiţi că un om ca mine are putere să ghicească?
44: 16 Iuda a răspuns: Ce să mai spunem domnului nostru? Cum să mai vorbim? Cum să ne mai îndreptăţim? Dumnezeu a dat pe faţă nelegiuirea robilor tăi. Iată-ne robi ai domnului nostru: noi, şi acela la care s-a găsit paharul.
44: 17 Dar Iosif a zis: Să mă ferească Dumnezeu să fac aşa ceva! Omul la care s-a găsit paharul, va fi robul meu; dar voi, suiţi-vă înapoi în pace la tatăl vostru.
44: 18 Atunci Iuda s-a apropiat de Iosif, şi a zis: Te rog, domnul meu, dă voie robului tău să spună o vorbă domnului meu, şi să nu te mânii pe robul tău! Căci tu eşti ca Faraon.
44: 19 Domnul meu a întrebat pe robii săi, zicând: Mai trăieşte tatăl vostru, şi mai aveţi vreun frate?
44: 20 Noi am răspuns domnului meu: Avem un tată bătrân, şi un frate tânăr, copil făcut la bătrâneţea lui; băiatul acesta avea un frate care a murit, şi care era de la aceeaşi mamă; el a rămas singur, şi tatăl lui îl iubeşte.
44: 21 Tu ai spus robilor tăi: Aduceţi-l la mine ca să-l văd cu ochii mei.
44: 22 Noi am răspuns domnului meu: Băiatul nu poate părăsi pe tatăl său; dacă-l va părăsi, tatăl său are să moară.
44: 23 Tu ai spus robilor tăi: Dacă nu se va pogorî şi fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeţi faţa.
44: 24 Când ne-am suit la tatăl meu, robul tău, i-am spus cuvintele domnului meu.
44: 25 Tatăl nostru a zis: Duceţi-vă iarăşi să ne cumpăraţi ceva merinde.
44: 26 Noi am răspuns: Nu putem să ne ducem; dar dacă fratele nostru cel tânăr va fi cu noi, ne vom duce; căci nu putem vedea faţa omului aceluia, decât dacă fratele nostru cel tânăr va fi cu noi.
44: 27 Robul tău, tatăl nostru, ne-a zis: Voi ştiţi că nevasta mea mi-a născut doi fii.
44: 28 Unul a ieşit de la mine, şi cred că a fost sfâşiat negreşit de fiare, căci nu l-am mai văzut până astăzi.
44: 29 Dacă-mi mai luaţi şi pe acesta, şi i se va întâmpla vreo nenorocire, cu durere îmi veţi pogorî bătrâneţile în locuinţa morţilor.
44: 30 Acum, dacă mă voi întoarce la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedezlipit sufletul lui,
44: 31 el are să moară, când va vedea că băiatul nu este; şi robii tăi vor pogorî cu durere în locuinţa morţilor bătrâneţile robului tău, tatăl nostru.
44: 32 Căci robul tău s-a pus chezaş pentru copil, şi a zis tatălui meu: Dacă nu-l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna faţă de tatăl meu.
44: 33 Îngăduie, dar, te rog, robului tău să rămână în locul băiatului, ca rob al domnului meu; iar băiatul să se suie înapoi cu fraţii săi.
44: 34 Cum mă voi putea sui eu la tatăl meu, dacă băiatul nu este cu mine? Ah! să nu văd mâhnirea tatălui meu!
