15: 2 şi prin care sunteţi mântuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba aţi crezut.
15: 3 V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi;
15: 4 că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi;
15: 5 şi că S-a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece.
15: 6 După aceea S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi sunt încă în viaţă, iar unii au adormit.
15: 7 În urmă s-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.
15: 8 După ei toţi, ca unei stârpituri, mi s-a arătat şi mie.
15: 9 Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu.
15: 10 Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Şi harul Lui faţă de mine n-a fost zadarnic; ba încă am lucrat mai mult decât toţi: totuşi nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.
15: 11 Astfel dar, ori eu, ori ei, noi aşa propovăduim, şi voi aşa aţi crezut.
15: 12 Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi, că nu este o înviere a morţilor?
15: 13 Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat.
15: 14 Şi dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, şi zadarnică este şi credinţa voastră.
15: 15 Ba încă noi suntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu; fiindcă, am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morţii nu învie.
15: 16 Căci, dacă nu învie morţii, nici Hristos n-a înviat.
15: 17 Şi dacă n-a înviat Hristos, credinţa voastră este zadarnică, voi sunteţi încă în păcatele voastre,
15: 18 şi prin urmare şi cei ce au adormit în Hristos, sunt pierduţi.
15: 19 Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!
15: 20 Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pârga celor adormiţi.
15: 21 Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor.
15: 22 Şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos;
15: 23 dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.
15: 24 În urmă, va veni sfârşitul, când El va da Împărăţia în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire şi orice putere.
15: 25 Căci trebuie ca El să împărăţească până va pune pe toţi vrăjmaşii sub picioarele Sale.
15: 26 Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, va fi moartea.
15: 27 Dumnezeu, în adevăr, a pus totul sub picioarele Lui. Dar când zice că totul I-a fost supus, se înţelege că afară de Cel ce I-a supus totul.
15: 28 Şi când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar şi Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toţi.
15: 29 Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morţi? Dacă nu învie morţii nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morţi?
15: 30 Şi de ce suntem noi în primejdie în orice clipă?
15: 31 În fiecare zi eu sunt în primejdie de moarte; atât este de adevărat lucrul acesta, fraţilor, cât este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru.
15: 32 Dacă, vorbind în felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu învie morţii, atunci să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri.
15: 33 Nu vă înşelaţi: Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune.
15: 34 Veniţi-vă în fire, cum se cuvine, şi nu păcătuiţi! Căci sunt între voi unii, care nu cunosc pe Dumnezeu: spre ruşinea voastră o spun.
15: 35 Dar va zice cineva: Cum învie morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?
15: 36 Nebun ce eşti! Ce semeni tu, nu învie, dacă nu moare mai întâi.
15: 37 Şi când semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întâmplă: fie de grâu, fie de altă sămânţă.
15: 38 Apoi Dumnezeu îi dă un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe îi dă un trup al ei.
15: 39 Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peştilor.
15: 40 Tot aşa, sunt trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este strălucirea trupurilor cereşti, şi alta a trupurilor pământeşti.
15: 41 Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, şi alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea.
15: 42 Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este semănat în putrezire, şi învie în neputrezire;
15: 43 este semănat în ocară, şi învie în slavă; este semănat în neputinţă, şi învie în putere.
15: 44 Este semănat trup firesc, şi învie trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc.
15: 45 De aceea este scris: Omul dintâi Adam a fost făcut un suflet viu. Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viaţă.
15: 46 Dar întâi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmă.
15: 47 Omul dintâi este din pământ, pământesc; omul al doilea este din cer.
15: 48 Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; cum este Cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.
15: 49 Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.
15: 50 Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sângele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu; şi că, putrezirea nu poate moşteni neputrezirea.
15: 51 Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi,
15: 52 într-o clipă, într-o clipită din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi.
15: 53 Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.
15: 54 Când trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: Moartea a fost înghiţită de biruinţă.
15: 55 Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?
15: 56 Boldul morţii este păcatul; şi puterea păcatului este Legea.
15: 57 Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos!
15: 58 De aceea, preaiubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică.
