9: 2 şi i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblând pe Calea credinţei, atât bărbaţi cât şi femei, să-i aducă legaţi la Ierusalim.
9: 3 Pe drum, când s-a apropiat de Damasc, deodată a strălucit o lumină din cer în jurul lui.
9: 4 El a căzut la pământ, şi a auzit un glas, care-i zicea: Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti?
9: 5 Cine eşti Tu, Doamne? a răspuns el. Şi Domnul a zis: Eu sunt Isus, pe care-L prigoneşti. Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într-un ţepuş.
9: 6 Tremurând şi plin de frică, el a zis: Doamne, ce vrei să fac? Scoală-te, i-a zis Domnul, intră în cetate, şi ţi se va spune ce trebuie să faci.
9: 7 Oamenii care-l însoţeau, au rămas încremeniţi; auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni.
9: 8 Saul s-a sculat de la pământ; şi măcar că ochii îi erau deschişi, nu vedea nimic. L-au luat de mâini, şi l-au dus în Damasc.
9: 9 Trei zile n-a văzut, şi n-a mâncat, nici n-a băut nimic.
9: 10 În Damasc era un ucenic numit Anania. Domnul i-a zis într-o vedenie: Anania! Iată-mă Doamne, a răspuns el.
9: 11 Şi Domnul i-a zis: Scoală-te, du-te pe uliţa care se cheamă Dreaptă, şi caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă;
9: 12 şi a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrând la el, şi punându-şi mâinile peste el, ca să-şi capete iarăşi vederea.
9: 13 Doamne, a răspuns Anania, am auzit de la mulţi despre toate relele, pe care le-a făcut omul acesta sfinţilor Tăi în Ierusalim;
9: 14 ba şi aici are puteri din partea preoţilor celor mai de seamă, ca să lege pe toţi care cheamă Numele Tău.
9: 15 Dar Domnul i-a zis: Du-te, căci el este un vas, pe care l-am ales, ca să ducă Numele Meu înaintea Neamurilor, înaintea împăraţilor, şi înaintea fiilor lui Israel;
9: 16 şi îi voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu.
9: 17 Anania a plecat; şi, după ce a intrat în casă, a pus mâinile peste Saul, şi a zis: Frate Saule, Domnul Isus, care ţi S-a arătat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca să capeţi vederea, şi să te umpli de Duhul Sfânt.
9: 18 Chiar în clipa aceea, au căzut de pe ochii lui un fel de solzi; şi el şi-a căpătat iarăşi vederea. Apoi s-a sculat, şi a fost botezat.
9: 19 După ce a mâncat, a prins iarăşi putere. Saul a rămas câteva zile cu ucenicii, care erau în Damasc.
9: 20 Şi îndată a început să propovăduiască în sinagogi că Isus este Fiul lui Dumnezeu.
9: 21 Toţi cei ce-l ascultau, rămâneau uimiţi, şi ziceau: Nu este el acela care făcea prăpăd în Ierusalim, printre cei ce chemau Numele acesta? Şi n-a venit el aici ca să-i ducă legaţi înaintea preoţilor celor mai de seamă?
9: 22 Totuşi Saul se întărea din ce în ce mai mult, şi făcea de ruşine pe Iudeii, care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Hristosul.
9: 23 După câtva timp, Iudeii s-au sfătuit să-l omoare;
9: 24 şi uneltirea lor a ajuns la cunoştinţa lui Saul. Porţile erau păzite zi şi noapte, ca să-l omoare.
9: 25 Dar într-o noapte, ucenicii l-au luat şi l-au coborât prin zid, dându-l jos într-o coşniţă.
9: 26 Când a ajuns în Ierusalim, Saul a căutat să se lipească de ucenici; dar toţi se temeau de el, căci nu puteau să creadă că este ucenic.
9: 27 Atunci Barnaba l-a luat cu el, l-a dus la apostoli, şi le-a istorisit cum, pe drum, Saul văzuse pe Domnul, care i-a vorbit, şi cum în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus.
9: 28 De atunci se ducea şi venea împreună cu ei în Ierusalim,
9: 29 şi propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea şi se întreba şi cu Evreii care vorbeau greceşte, dar ei căutau să-l omoare.
9: 30 Când au aflat fraţii de lucrul acesta, l-au dus la Cezarea, şi l-au pornit la Tars.
9: 31 Biserica se bucura de pace în toată Iudea, Galilea şi Samaria, se întărea sufleteşte, şi umbla în frica Domnului; şi, cu ajutorul Duhului Sfânt, se înmulţea.
9: 32 Pe când cerceta Petru pe toţi sfinţii, s-a pogorât şi la cei ce locuiau în Lida.
9: 33 Acolo a găsit un om, anume Enea, care zăcea de opt ani olog în pat.
9: 34 Enea, i-a zis Petru, Isus Hristos te vindecă; scoală-te, şi fă-ţi patul. Şi Enea s-a sculat îndată.
9: 35 Toţi locuitorii din Lida şi din Sarona, l-au văzut, şi s-au întors la Domnul.
9: 36 În Iope, era o ucenică numită Tabita, nume, care în tălmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii.
9: 37 În vremea aceea, s-a îmbolnăvit, şi a murit. După ce au scăldat-o, au pus-o într-o odaie de sus.
9: 38 Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, când au auzit că Petru este acolo, au trimis doi oameni la el, să-l roage: Nu pregeta să vii până la noi.
9: 39 Petru s-a sculat, şi a plecat împreună cu ei. Când a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plângând, şi i-au arătat hainele şi cămăşile, pe care le făcea Dorca, pe când era cu ele.
9: 40 Petru a scos pe toată lumea afară, a îngenuncheat, şi s-a rugat; apoi, s-a întors spre trup, şi a zis: Tabita, scoală-te! Ea a deschis ochii, şi, când a văzut pe Petru, a stat în capul oaselor.
9: 41 El i-a dat mâna, şi a ridicat-o în sus. A chemat îndată pe sfinţi şi pe văduve, şi le-a pus-o înainte vie.
9: 42 Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope, şi mulţi au crezut în Domnul.
9: 43 Petru a rămas multe zile în Iope la un tăbăcar, numit Simon.
