1: 2 După cum este scris în prorocul Isaia: Iată, trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea
1: 3 Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările,
1: 4 a venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.
1: 5 Tot ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.
1: 6 Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, şi împrejurul mijlocului era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.
1: 7 Ioan propovăduia, şi zicea: După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg curelele încălţămintelor.
1: 8 Eu, da, v-am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.
1: 9 În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii, şi a fost botezat de Ioan în Iordan.
1: 10 Şi îndată, când ieşea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise, şi Duhul pogorându-Se peste El ca un porumbel.
1: 11 Şi din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: Tu eşti Fiul Meu preaiubit, în Tine îmi găsesc toată plăcerea Mea.
1: 12 Îndată Duhul a mânat pe Isus în pustie,
1: 13 unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice şi-I slujeau îngerii.
1: 14 După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galilea, şi propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu.
1: 15 El zicea: S-a împlinit vremea, şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă, şi credeţi în Evanghelie.
1: 16 Pe când trecea Isus pe lângă marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari.
1: 17 Isus le-a zis: Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.
1: 18 Îndată, ei şi-au lăsat mrejele, şi au mers după El.
1: 19 A mers puţin mai departe, şi a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care, şi ei, erau într-o corabie, şi îşi dregeau mrejele.
1: 20 Îndată i-a chemat; şi ei au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei ce lucrau pe plată, şi au mers după El.
1: 21 S-au dus la Capernaum. Şi în ziua Sabatului, Isus a intrat îndată în sinagogă, şi a început să înveţe pe norod.
1: 22 Oamenii erau uimiţi de învăţătura Lui; căci îi învăţa ca unul care are putere, nu cum îi învăţau cărturarii.
1: 23 În sinagoga lor era un om, care avea un duh necurat. El a început să strige:
1: 24 Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Eşti Sfântul lui Dumnezeu!
1: 25 Isus l-a certat, şi i-a zis: Taci, şi ieşi afară din omul acesta!
1: 26 Şi duhul necurat a ieşit din el, scuturându-l cu putere, şi scoţând un strigăt mare.
1: 27 Toţi au rămas înmărmuriţi, aşa că se întrebau unii pe alţii: Ce este aceasta? O învăţătură nouă! El porunceşte ca un stăpân chiar şi duhurilor necurate, şi ele Îl ascultă!
1: 28 Şi îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii.
1: 29 După ce a ieşit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov şi Ioan, în casa lui Simon şi a lui Andrei.
1: 30 Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri: şi îndată au vorbit lui Isus despre ea.
1: 31 El a venit, a apucat-o de mână, a ridicat-o în sus, şi au lăsat-o frigurile. Apoi ea a început să le slujească.
1: 32 Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii.
1: 33 Şi toată cetatea era adunată la uşă.
1: 34 El a vindecat pe mulţi care pătimeau de felurite boli; de asemenea, a scos mulţi draci, şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoşteau.
1: 35 A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit, şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.
1: 36 Simon şi ceilalţi care erau cu El s-au dus să-L caute;
1: 37 şi când L-au găsit, I-au zis: Toţi Te caută.
1: 38 El le-a răspuns: Haidem să mergem în altă parte, prin târgurile şi satele vecine, ca să propovăduiesc şi acolo; căci pentru aceasta am ieşit.
1: 39 Şi s-a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galilea; şi scotea dracii.
1: 40 A venit la El un lepros, care s-a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga şi-I zicea: Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.
1: 41 Lui Isus I s-a făcut milă de el, a întins mâna, S-a atins de el, şi i-a zis: Da, voiesc, fii curăţit!
1: 42 Îndată l-a lăsat lepra, şi s-a curăţit.
1: 43 Isus i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus să plece numaidecât,
1: 44 şi i-a zis: Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te de te arată preotului, şi adu pentru curăţirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.
1: 45 Dar omul acela, după ce a plecat, a început să vestească şi să spună în gura mare lucrul acesta, aşa că Isus nu mai putea să intre pe faţă în nici o cetate; ci stătea afară, în locuri pustii, şi veneau la El din toate părţile.
