21: 2 Atunci Israel a făcut Domnului o juruinţă, şi a zis: Dacă vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îi voi nimici cu desăvârşire cetăţile.
21: 3 Domnul a auzit glasul lui Israel, şi a dat pe Canaaniţi în mâinile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvârşire, pe ei şi cetăţile lor; şi locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină).
21: 4 Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Edomului. Poporul şi-a pierdut răbdarea pe drum
21: 5 şi a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise: Pentru ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pâine, nici apă, şi ni s-a scârbit sufletul de această hrană proastă.
21: 6 Atunci Domnul a trimis împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, care au muşcat poporul, aşa încât au murit mulţi oameni în Israel.
21: 7 Poporul a venit la Moise, şi a zis: Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului, şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi aceşti şerpi. Moise s-a rugat pentru popor.
21: 8 Domnul a zis lui Moise: Fă-ţi un şarpe înfocat, şi spânzură-l de o prăjină; oricine este muşcat, şi va privi spre el, va trăi.
21: 9 Moise a făcut un şarpe de aramă, şi l-a pus într-o prăjină; şi oricine era muşcat de un şarpe, şi privea spre şarpele de aramă, trăia.
21: 10 Copiii lui Israel au plecat, şi au tăbărât la Obot.
21: 11 Au plecat din Obot, şi au tăbărât la Iie-Abarim, în pustia din faţa Moabului, spre răsăritul soarelui.
21: 12 De acolo au plecat, şi au tăbărât în valea Zered.
21: 13 De acolo au plecat şi au tăbărât dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieşind din ţinutul Amoriţilor; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab şi Amoriţi.
21: 14 De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului: Vaheb în Sufa, Şuvoaiele Arnonului,
21: 15 Şi scurgerile şuvoaielor, Care se întind înspre Ar şi se ating cu hotarul lui Moab.
21: 16 De acolo s-au dus la Beer (Fântână). La această fântână Domnul a zis lui Moise: Strânge poporul, şi le voi da apă.
21: 17 Atunci a cântat Israel cântarea aceasta: Ţâşneşte, fântână! Cântaţi în cinstea ei!
21: 18 Fântâna, pe care au săpat-o căpeteniile, Pe care au săpat-o mai marii poporului, Cu toiagul de cârmuire, cu toiegele lor! Din pustia aceasta s-au dus la Matana;
21: 19 din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot;
21: 20 din Bamot, la valea din câmpia Moabului, în vârful muntelui Pisga, care caută spre pustie.
21: 21 Israel a trimis soli la Sihon, împăratul Amoriţilor, ca să-i spună:
21: 22 Lasă-mă să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, şi nu vom bea apă din fântâni; vom ţine drumul împărătesc, până vom trece de ţinutul tău.
21: 23 Sihon n-a îngăduit lui Israel să treacă prin ţinutul lui. Sihon a strâns tot poporul, şi a ieşit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaţ, şi s-a luptat împotriva lui Israel.
21: 24 Israel l-a bătut cu ascuţişul sabiei şi i-a cucerit ţara de la Arnon până la Iaboc, până la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit.
21: 25 Israel a luat toate cetăţile acelea, şi s-a aşezat în toate cetăţile Amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele de prin împrejurimi.
21: 26 Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul Amoriţilor. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului, şi-i luase toată ţara până la Arnon.
21: 27 De aceea zic poeţii: Veniţi la Hesbon! Să se zidească din nou şi să se întărească cetatea lui Sihon.
21: 28 Căci a ieşit un foc din Hesbon, O flacără din cetatea lui Sihon, Şi a mistuit pe Ar-Moab, Pe locuitorii înălţimilor Arnonului.
21: 29 Vai de tine, Moab! Eşti pierdut, poporul lui Chemoş! El a făcut pe fiii lui fugari, Şi pe fetele lui le-a dat roabe Lui Sihon, împăratul Amoriţilor.
21: 30 Noi am aruncat cu săgeţile asupra lor: Din Hesbon până la Dibon totul este nimicit; Am pustiit până la Nofah, Care se întinde până la Medeba.
21: 31 Israel s-a aşezat astfel în ţara Amoriţilor.
21: 32 Moise a trimis să iscodească Iaezerul. Au luat satele care ţineau de el, şi au izgonit pe Amoriţii care erau în ele.
21: 33 Au schimbat apoi drumul, şi s-au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le-a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei.
21: 34 Domnul a zis lui Moise: Nu te teme de el; căci îl dau în mâinile tale, pe el şi tot poporul lui, şi toată ţara lui; să-i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon.
21: 35 Şi ei l-au bătut, pe el şi pe fiii lui, şi tot poporul lui, de n-au lăsat să scape unul măcar, şi au pus mâna pe ţara lui.
