6: 2 Treceţi la Calne şi vedeţi, duceţi-vă de acolo până la Hamatul cel mare, şi pogorâţi-vă în Gat la Filisteni; sunt oare cetăţile acestea mai înfloritoare decât cele două împărăţii ale voastre, şi este ţinutul lor mai întins decât al vostru?
6: 3 Credeţi că ziua nenorocirii este departe, şi faceţi să se apropie domnia silniciei.
6: 4 Ei se culcă pe paturi de fildeş, şi stau întinşi a lene pe aşternuturile lor; mănâncă miei din turmă, şi viţei puşi la îngrăşat.
6: 5 Aiurează în sunetul alăutei, se cred iscusiţi ca David în instrumentele de muzică.
6: 6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn, şi nu se întristează de prăpădul lui Iosif!
6: 7 De aceea vor merge în robie, în fruntea prinşilor de război; şi vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătaţi.
6: 8 Domnul Dumnezeu a jurat pe Sine însuşi, şi Domnul, Dumnezeul oştirilor, a zis: Mi-e scârbă de mândria lui Iacov, şi-i urăsc palatele; de aceea, voi da în mâna vrăjmaşului cetatea cu tot ce este în ea.
6: 9 Şi dacă vor mai rămâne zece oameni într-o casă vor muri.
6: 10 Când unchiul său va lua pe cel mort să-l ardă, ridicându-i oasele din casă, şi va întreba pe cel din fundul casei: Mai este cineva cu tine? Acela va răspunde: Nimeni Iar celălalt va zice: Tăcere! Căci nu trebuie să pomenim acum Numele Domnului!
6: 11 Căci iată că Domnul porunceşte să se dărâme casa cea mare, şi să se facă bucăţi casa cea mică.
6: 12 Pot caii să alerge pe o stâncă? Sau poate cineva să are marea cu boii, de aţi prefăcut judecata în otravă, şi roada dreptăţii în pelin?
6: 13 Vă bucuraţi de lucruri de nimic, şi ziceţi: Oare nu prin tăria noastră am câştigat noi putere?
6: 14 De aceea, iată, voi ridica împotriva voastră, casa lui Israel, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor, un neam, care vă va asupri de la intrarea Hamatului până la pârâul pustiei.
