21: 1 Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.
21: 2 Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.
21: 3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele.
21: 4 Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat.
21: 5 Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă.
21: 6 Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte.
21: 7 Silnicia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept.
21: 8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
21: 9 Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare.
21: 10 Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui.
21: 11 Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa.
21: 12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire.
21: 13 Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, când va striga.
21: 14 Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie.
21: 15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază.
21: 16 Omul care se abate de la calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi.
21: 17 Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte.
21: 18 Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană.
21: 19 Mai bine să locuieşti într-un pământ pustiu, decât cu o nevastă gâlcevitoare şi supărăcioasă.
21: 20 Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.
21: 21 Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă.
21: 22 Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau.
21: 23 Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri.
21: 24 Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării.
21: 25 Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile.
21: 26 Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.
21: 27 Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite.
21: 28 Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă.
21: 29 Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea.
21: 30 Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului.
21: 31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului.