89: 1 Voi cânta totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia Ta.
89: 2 Căci zic: Îndurarea are temelii veşnice! Tare ca cerurile este credincioşia Ta!
89: 3 Am făcut legământ cu alesul Meu zice Domnul iată ce am jurat robului Meu David:
89: 4 Îţi voi întări sămânţa pe vecie, şi-n veci îţi voi aşeza scaunul de domnie.
89: 5 Cerurile laudă minunile Tale, Doamne, şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor!
89: 6 Căci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?
89: 7 Dumnezeu este înfricoşat în adunarea cea mare a sfinţilor, şi de temut pentru toţi cei ce stau în jurul Lui.
89: 8 Doamne, Dumnezeul oştirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară.
89: 9 Tu îmblânzeşti mândria mării; când se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.
89: 10 Tu ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit, ai risipit pe vrăjmaşii Tăi prin puterea braţului Tău.
89: 11 Ale Tale sunt cerurile şi pământul, Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.
89: 12 Tu ai făcut miazănoaptea şi miazăziua; Taborul şi Hermonul se bucură de Numele Tău.
89: 13 Braţul tău este puternic, mâna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.
89: 14 Dreptatea şi judecata sunt temelia scaunului Tău de domnie; bunătatea şi credincioşia sunt înaintea Feţei Tale.
89: 15 Ferice de poporul, care cunoaşte sunetul trâmbiţei, care umblă în lumina Feţei Tale, Doamne!
89: 16 El se bucură neîncetat de Numele Tău, şi se făleşte cu dreptatea Ta.
89: 17 Căci Tu eşti fala puterii lui; şi, în bunăvoinţa Ta, ne ridici puterea noastră.
89: 18 Căci Domnul este scutul nostru, Sfântul lui Israel este împăratul nostru.
89: 19 Atunci ai vorbit într-o vedenie preaiubitului Tău, şi ai zis: Am dat ajutorul Meu unui viteaz, am ridicat din mijlocul poporului un tânăr;
89: 20 am găsit pe robul Meu David, şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt.
89: 21 Mâna Mea îl va sprijini, şi braţul Meu îl va întări.
89: 22 Vrăjmaşul nu-l va prinde, şi cel rău nu-l va apăsa;
89: 23 ci voi zdrobi dinaintea lui pe potrivnicii lui, şi voi lovi pe cei ce-l urăsc.
89: 24 Credincioşia şi bunătatea Mea vor fi cu el, şi tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.
89: 25 Voi da în mâna lui marea, şi în dreapta lui râurile.
89: 26 El Îmi va zice: Tu eşti Tatăl meu, Dumnezeul meu şi Stânca mântuirii mele!
89: 27 Iar Eu îl voi face întâiul născut, cel mai înalt dintre împăraţii pământului.
89: 28 Îi voi păstra totdeauna bunătatea Mea, şi legământul Meu îi va fi neclintit.
89: 29 Îi voi face veşnică sămânţa, şi scaunul lui de domnie ca zilele cerurilor.
89: 30 Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea, şi nu vor umbla după poruncile Mele,
89: 31 dacă vor călca orânduirile Mele, şi nu vor păzi poruncile Mele,
89: 32 atunci le voi pedepsi fărădelegile cu nuiaua, şi nelegiuirile cu lovituri;
89: 33 dar nu-Mi voi îndepărta deloc bunătatea de la ei, şi nu-Mi voi face credincioşia de minciună;
89: 34 nu-Mi voi călca legământul, şi nu voi schimba ce a ieşit de pe buzele mele.
89: 35 Am jurat odată pe sfinţenia Mea: să mint Eu oare lui David?
89: 36 Sămânţa lui va dăinui în veci; scaunul lui de domnie va fi înaintea Mea ca soarele;
89: 37 ca luna, va dăinui pe vecie, şi ca martorul credincios din cer. (Oprire).
89: 38 Şi totuşi, Tu l-ai îndepărtat, şi Te-ai mâniat pe unsul Tău;
89: 39 ai nesocotit legământul făcut cu robul Tău; i-ai doborât şi i-ai pângărit cununa.
89: 40 I-ai prăbuşit toate zidurile, şi i-ai dărâmat toate cetăţuile.
89: 41 Toţi trecătorii îl jefuiesc, şi a ajuns de batjocura vecinilor lui.
89: 42 Ai înălţat dreapta potrivnicilor lui, ai înveselit pe toţi vrăjmaşii lui,
89: 43 ai făcut ca ascuţişul sabiei lui să dea înapoi, şi nu l-ai sprijinit în luptă.
89: 44 Ai pus capăt strălucirii lui, şi i-ai trântit la pământ scaunul de domnie;
89: 45 i-ai scurtat zilele tinereţii, şi l-ai acoperit de ruşine. (Oprire)
89: 46 Până când, Doamne, Te vei ascunde fără încetare, şi-Ţi va arde mânia ca focul?
89: 47 Adu-ţi aminte ce scurtă este viaţa mea, şi pentru ce nimic ai făcut pe toţi fiii omului.
89: 48 Este vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea, care să poată să-şi scape sufletul din locuinţa morţilor?
89: 49 Unde sunt, Doamne, îndurările Tale dintâi, pe care le-ai jurat lui David, în credincioşia Ta?
89: 50 Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, adu-ţi aminte că port în sân ocara multor popoare;
89: 51 adu-Ţi aminte de ocările vrăjmaşilor Tăi, Doamne; de ocările lor împotriva paşilor unsului Tău!
89: 52 Binecuvântat să fie Domnul în veci! Amin! Amin!