57: 2 Eu strig către Dumnezeu, către Cel Preaînalt, către Dumnezeu, care lucrează pentru mine.
57: 3 El îmi va trimite izbăvire din cer, în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă ocări. (Oprire). Da, Dumnezeu Îşi va trimite bunătatea şi credincioşia.
57: 4 Sufletul meu este între nişte lei: stau culcat în mijlocul unor oameni care varsă flăcări, în mijlocul unor oameni ai căror dinţi sunt suliţe şi săgeţi, şi a căror limbă este o sabie ascuţită.
57: 5 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pământul să se întindă slava Ta!
57: 6 Ei întinseseră un laţ sub paşii mei; sufletul mi se încovoia, şi-mi săpaseră o groapă înainte: Dar au căzut ei în ea.
57: 7 Inima mea este tare, Dumnezeule, inima mea este tare; voi cânta, da, şi voi suna din instrumentele mele.
57: 8 Trezeşte-te, suflete! Treziţi-vă, alăută şi harfă! Mă voi trezi în zori de zi.
57: 9 Te voi lăuda printre popoare, Doamne! Te voi cânta printre neamuri.
57: 10 Căci bunătatea Ta ajunge până la ceruri, şi credincioşia Ta până la nori.
57: 11 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pământul să se întindă slava Ta!
