44: 2 Cu mâna Ta, ai izgonit neamuri, ca să-i sădeşti pe ei, ai lovit popoare, ca să-i întinzi pe ei.
44: 3 Căci nu prin sabia lor au pus mâna pe ţară, nu braţul lor i-a mântuit, ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina Feţei Tale, pentru că îi iubeai.
44: 4 Dumnezeule, Tu eşti Împăratul meu: porunceşte izbăvirea lui Iacov!
44: 5 Cu Tine doborâm pe vrăjmaşii noştri, cu Numele Tău zdrobim pe potrivnicii noştri.
44: 6 Căci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa;
44: 7 ci Tu ne izbăveşti de vrăjmaşii noştri, şi dai de ruşine pe cei ce ne urăsc.
44: 8 Noi, în fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu, şi pururea slăvim Numele Tău. (Oprire).
44: 9 Dar Tu ne lepezi, ne acoperi de ruşine, nu mai ieşi cu oştirile noastre;
44: 10 ne faci să dăm dosul înaintea vrăjmaşului, şi cei ce ne urăsc, ridică prăzi luate de la noi.
44: 11 Ne dai ca pe nişte oi de mâncat, şi ne risipeşti printre neamuri.
44: 12 Vinzi pe poporul Tău pe nimic, şi nu-l socoteşti de mare preţ.
44: 13 Ne faci de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de râsul celor ce ne înconjoară.
44: 14 Ne faci de pomină printre neamuri, şi pricină de clătinare din cap printre popoare.
44: 15 Ocara mea este totdeauna înaintea mea, şi ruşinea îmi acoperă faţa,
44: 16 la glasul celui ce mă batjocoreşte şi mă ocărăşte, la vederea vrăjmaşului şi răzbunătorului.
44: 17 Toate acestea ni se întâmplă, fără ca noi să Te fi uitat, fără să fi călcat legământul Tău:
44: 18 da, inima nu ni s-a abătut, paşii nu ni s-au depărtat de pe cărarea Ta,
44: 19 ca să ne zdrobeşti în locuinţa şacalilor, şi să ne acoperi cu umbra morţii.
44: 20 Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru, şi ne-am fi întins mâinile spre un dumnezeu străin,
44: 21 n-ar şti Dumnezeu lucrul acesta, El, care cunoaşte tainele inimii?
44: 22 Dar din pricina Ta suntem junghiaţi în toate zilele, suntem priviţi ca nişte oi sortite pentru măcelărie.
44: 23 Trezeşte-Te! Pentru ce dormi, Doamne? Trezeşte-Te! Nu ne lepăda pe vecie!
44: 24 Pentru ce Îţi ascunzi Faţa? Pentru ce uiţi de nenorocirea şi apăsarea noastră?
44: 25 Căci sufletul ne este doborât în ţărână de mâhnire, trupul nostru este lipit de pământ.
44: 26 Scoală-Te, ca să ne ajuţi! Izbăveşte-ne, pentru bunătatea Ta!
