30: 2 Doamne, Dumnezeule, eu am strigat către Tine, şi Tu m-ai vindecat.
30: 3 Doamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din locuinţa morţilor, Tu m-ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se pogoară în groapă.
30: 4 Cântaţi Domnului, voi cei iubiţi de El, măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel Sfânt!
30: 5 Căci mânia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine toată viaţa: seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia.
30: 6 Când îmi mergea bine, ziceam: Nu mă voi clătina niciodată!
30: 7 Doamne, prin bunăvoinţa Ta mă aşezasei pe un munte tare dar Ţi-ai ascuns Faţa, şi m-am tulburat.
30: 8 Doamne, eu am strigat către tine, şi m-am rugat Domnului, zicând:
30: 9 Ce vei câştiga dacă-mi verşi sângele, şi mă pogori în groapă? Poate să Te laude ţărâna? Poate ea să vestească credincioşia Ta?
30: 10 Ascultă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, ajută-mă!
30: 11 Şi mi-ai prefăcut tânguirile în veselie, mi-ai dezlegat sacul de jale, şi m-ai încins cu bucurie,
30: 12 pentru ca inima mea să-Ţi cânte, şi să nu stea mută. Doamne, Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda!
