35: 1 Elihu a luat din nou cuvântul, şi a zis:
35: 2 Îţi închipui că ai dreptate, şi crezi că te îndreptăţeşti înaintea lui Dumnezeu,
35: 3 când zici: La ce-mi foloseşte, ce câştig am că nu păcătuiesc?
35: 4 Îţi voi răspunde şi la aceasta, ţie, şi prietenilor tăi totodată.
35: 5 Uită-te spre ceruri, şi priveşte! Vezi norii, cât de sus sunt faţă de tine?
35: 6 Dacă păcătuieşti, ce rău Îi faci Lui? Şi când păcatele ţi se înmulţesc, ce-I faci Lui?
35: 7 Dacă eşti drept, ce-I dai Lui? Ce primeşte El din mâna ta?
35: 8 Răutatea ta nu poate vătăma decât semenului tău, dreptatea ta nu foloseşte decât fiului omului.
35: 9 Oamenii strigă împotriva mulţimii apăsătorilor, se plâng de silnicia multora;
35: 10 dar nici unul nu zice: Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cântări de veselie noaptea,
35: 11 care ne învaţă mai mult decât pe dobitoacele pământului, şi ne dă mai multă pricepere decât păsărilor cerului?
35: 12 Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde, din pricina mândriei celor răi.
35: 13 Degeaba strigă, căci Dumnezeu n-ascultă, Cel Atotputernic nu ia aminte.
35: 14 Măcar că zici că nu-L vezi, totuşi pricina ta este înaintea Lui: aşteaptă-L!
35: 15 Dar, pentru că mânia Lui nu pedepseşte încă, nu înseamnă că puţin Îi pasă de nelegiuire.
35: 16 Aşa că Iov îşi deschide gura degeaba, şi spune o mulţime de vorbe fără rost.