22: 2 Dumnezeu i-a zis: Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, pe Isaac; du-te în ţara Moria, şi adu-l ardere de tot acolo, pe un munte pe care ţi-l voi spune.
22: 3 Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a pus şaua pe măgar, şi a luat cu el două slugi şi pe fiul său Isaac. A tăiat lemne pentru arderea de tot, şi a pornit spre locul, pe care i-l spusese Dumnezeu.
22: 4 A treia zi, Avraam a ridicat ochii, şi a văzut locul de departe.
22: 5 Şi Avraam a zis slugilor sale: Rămâneţi aici cu măgarul; eu şi băiatul, ne vom duce până colo să ne închinăm, şi apoi ne vom întoarce la voi.
22: 6 Avraam a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus în spinarea fiului său Isaac, şi a luat în mână focul şi cuţitul. Şi au mers astfel amândoi împreună.
22: 7 Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său Avraam, a zis: Tată! Ce este, fiule? i-a răspuns el. Isaac a zis din nou: Iată focul şi lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot?
22: 8 Fiule, a răspuns Avraam, Dumnezeu însuşi va purta grijă de mielul pentru arderea de tot. Şi au mers amândoi împreună înainte.
22: 9 Când au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar, şi a aşezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac, şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.
22: 10 Apoi Avraam a întins mâna, şi a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său.
22: 11 Atunci Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri, şi a zis: Avraame! Avraame! Iată-mă! a răspuns el.
22: 12 Îngerul a zis: Să nu pui mâna pe băiat, şi să nu-i faci nimic; căci ştiu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.
22: 13 Avraam a ridicat ochii, şi a văzut înapoia lui un berbec, încurcat cu coarnele într-un tufiş; şi Avraam s-a dus de a luat berbecul, şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său.
22: 14 Avraam a pus locului aceluia numele: Domnul va purta de grijă. De aceea se zice şi azi: La muntele unde Domnul va purta de grijă.
22: 15 Îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam,
22: 16 şi a zis: Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentru că ai făcut lucrul acesta, şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu,
22: 17 te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării; şi sămânţa ta va stăpâni cetăţile vrăjmaşilor ei.
22: 18 Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!
22: 19 Avraam s-a întors la slugile sale, şi s-au sculat şi au plecat împreună la Beer-Şeba, căci Avraam locuia la Beer-Şeba.
22: 20 După aceste lucruri, i s-a spus lui Avraam: Iată, Milca a născut şi ea copii fratelui tău Nahor,
22: 21 şi anume pe Uţ, întâiul său născut, pe Buz, fratele său, pe Chemuel, tatăl lui Aram,
22: 22 pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaş, pe Iidlaf şi pe Betuel.
22: 23 Betuel a născut pe Rebeca. Aceştia sunt cei opt fii, pe care i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam.
22: 24 Ţiitoarea lui, numită Reuma, a născut şi ea, pe Tebah, Gaham, Tahaş şi Maaca.
