2: 2 Căci Domnul aşează iarăşi slava lui Iacov şi o face iarăşi ca slava de odinioară a lui Israel, pentru că i-au jefuit jefuitorii şi le-au stricat butucii de vie
2: 3 Scuturile vitejilor săi sunt roşii, războinicii sunt îmbrăcaţi cu purpură; fulgeră carele de focul oţelului în ziua sorocită pregătirii de luptă, şi suliţele se învârtesc.
2: 4 Duruiesc carele pe uliţe, se năpustesc unele peste altele în pieţe; parcă sunt nişte făclii la vedere, şi aleargă ca fulgerele
2: 5 El, împăratul Ninivei, cheamă pe oamenii lui cei viteji, dar ei se poticnesc în mersul lor; aleargă spre ziduri, şi se gătesc de apărare
2: 6 Porţile de la râuri sunt deschise, şi palatul se prăbuşeşte!
2: 7 S-a isprăvit cu ea: este dezgolită, este luată; slujnicele ei se vaită ca nişte turturele, şi se bat în piept.
2: 8 Ninive era odinioară ca un iaz plin. de apă Dar iată-i că fug! Staţi! Staţi! Opriţi-vă! Dar nici unul nu se întoarce
2: 9 Jefuiţi argintul! Jefuiţi aurul! Acolo sunt comori nesfârşite, tot felul de bogăţii de lucruri scumpe!
2: 10 Este jefuită, pustiită, şi stoarsă de tot! Inima îi e mâhnită, îi tremură genunchii, toate coapsele suferă, şi toate feţele au îngălbenit.
2: 11 Unde este acum culcuşul acela de lei, păşunea aceea pentru puii de lei, pe unde umbla leul, leoaica şi puiul de leu, fără să-i tulbure nimeni?
2: 12 Leul sfâşia cât îi trebuia pentru puii săi, sugruma pentru leoaicele sale; îşi umplea vizuinile de pradă, şi culcuşurile cu ce răpise.
2: 13 Iată că am necaz pe tine, zice Domnul oştirilor; în fum îţi voi preface carele de război, sabia va mistui pe puii tăi de lei, îţi voi nimici prada din ţară; şi nu se va mai auzi glasul solilor tăi.
