9: 2 Şi-a junghiat vitele, şi-a amestecat vinul, şi-a pus masa.
9: 3 Şi-a trimis slujnicele, şi strigă, de pe vârful înălţimilor cetăţii:
9: 4 Cine este prost, să vină încoace! Celor lipsiţi de pricepere le zice:
9: 5 Veniţi de mâncaţi din pâinea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!
9: 6 Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!
9: 7 Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.
9: 8 Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
9: 9 Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!
9: 10 Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.
9: 11 Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
9: 12 Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.
9: 13 Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.
9: 14 Ea stă totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,
9: 15 ca să strige la trecătorii, care merg pe calea cea dreaptă:
9: 16 Cine este prost, să vină aici! Iar celui fără minte îi zice:
9: 17 Apele furate sunt dulci, şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!
9: 18 El nu ştie că acolo sunt morţii, şi că oaspeţii ei sunt în văile locuinţei morţilor.
