28: 2 Când este răscoală într-o ţară, sunt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinuieşte.
28: 3 Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine.
28: 4 Cei ce părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mânie pe el.
28: 5 Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar cei ce caută pe Domnul înţeleg totul.
28: 6 Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite.
28: 7 Cel ce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar cel ce umblă cu cei desfrânaţi face ruşine tatălui său.
28: 8 Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobândă şi camătă, le strânge pentru cel ce are milă de săraci.
28: 9 Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n-asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scârbă.
28: 10 Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat-o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea.
28: 11 Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează.
28: 12 Când biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde.
28: 13 Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare.
28: 14 Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire.
28: 15 Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămând, aşa este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac.
28: 16 Un voievod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele.
28: 17 Un om al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia, fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească.
28: 18 Cine umblă în neprihănire, găseşte mântuirea, dar cine umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă.
28: 19 Cine îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.
28: 20 Un om credincios este năpădit de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit.
28: 21 Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat.
28: 22 Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el.
28: 23 Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decât cel cu limba linguşitoare.
28: 24 Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul.
28: 25 Cel lacom stârneşte certuri, dar cel ce se încrede în Domnul este săturat din belşug.
28: 26 Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mântuit.
28: 27 Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme.
28: 28 Când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar când pier ei, cei buni se înmulţesc.
