2: 2 Femeia aceasta a rămas însărcinată, şi a născut un fiu. A văzut că este frumos, şi l-a ascuns trei luni.
2: 3 Ne mai putând să-l ascundă, a luat un sicriaş de papură, pe care l-a uns cu lut şi cu smoală; a pus copilul în el, şi l-a aşezat între trestii, pe malul râului.
2: 4 Sora copilului pândea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întâmple.
2: 5 Fata lui Faraon s-a pogorât la râu, să se scalde; şi fetele care o însoţeau se plimbau pe marginea râului. Ea a zărit sicriaşul în mijlocul trestiilor, şi a trimis pe roaba ei să-l ia.
2: 6 L-a deschis şi a văzut copilul: era un băieţaş care plângea. I-a fost milă de el, şi a zis: Este un copil de al Evreilor!
2: 7 Atunci sora copilului a zis fetei lui Faraon: Să mă duc să-ţi chem o doică dintre femeile Evreilor, ca să-ţi alăpteze copilul?
2: 8 Du-te, i-a răspuns fata lui Faraon. Şi fata s-a dus şi a chemat pe mama copilului.
2: 9 Fata lui Faraon i-a zis: Ia copilul acesta, alăptează-mi-l, şi îţi voi plăti. Femeia a luat copilul, şi l-a alăptat.
2: 10 Copilul a crescut, şi ea l-a adus fetei lui Faraon; şi el i-a fost fiu. I-a pus numele Moise (Scos); căci, a zis ea, l-am scos din ape.
2: 11 În vremea aceea, Moise, crescând mare, a ieşit pe la fraţii săi, şi a fost martor la muncile lor grele. A văzut pe un Egiptean, care bătea pe un Evreu, unul dintre fraţii lui.
2: 12 S-a uitat în toate părţile, şi, văzând că nu este nimeni, a omorât pe Egiptean şi l-a ascuns în nisip.
2: 13 A ieşit şi în ziua următoare; şi iată că doi Evrei se certau. A zis celui ce n-avea dreptate: Pentru ce loveşti pe semenul tău?
2: 14 Şi omul acela a răspuns: Cine te-a pus pe tine mai mare şi judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori şi pe mine, cum ai omorât pe Egipteanul acela? Moise s-a temut şi a zis: Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut.
2: 15 Faraon a aflat ce se petrecuse, şi căuta să omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon, şi a locuit în ţara Madian. A şezut lângă o fântână.
2: 16 Preotul din Madian avea şapte fete. Ele au venit să scoată apă, şi au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor.
2: 17 Dar au venit păstorii, şi le-au luat la goană. Atunci Moise s-a sculat, le-a ajutat, şi le-a adăpat turma.
2: 18 Când s-au întors ele la tatăl lor Reuel, el a zis: Pentru ce vă întoarceţi aşa de curând azi?
2: 19 Ele au răspuns: Un Egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor, şi chiar ne-a scos apă, şi a adăpat turma.
2: 20 Şi el a zis fetelor: Unde este? Pentru ce aţi lăsat acolo pe omul acela! Chemaţi-l să mănânce pâine!
2: 21 Moise s-a hotărât să locuiască la omul acela, care i-a dat de nevastă pe fiica sa Sefora.
2: 22 Ea a născut un fiu, căruia el i-a pus numele Gherşom (Sunt străin aici); căci, a zis el, locuiesc ca străin într-o ţară străină.
2: 23 După multă vreme, împăratul Egiptului a murit; şi copiii lui Israel gemeau încă din pricina robiei, şi scoteau strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea, pe care li le smulgea robia, s-au suit până la Dumnezeu.
2: 24 Dumnezeu a auzit gemetele lor, şi Şi-a adus aminte de legământul Său făcut cu Avraam, Isaac, şi Iacov.
2: 25 Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel, şi a luat cunoştinţă de ei.
