8: 2 şi mai erau şi nişte femei, care fuseseră tămăduite de duhuri rele şi de boli; Maria, zisă Magdalena, din care ieşiseră şapte draci,
8: 3 Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, şi multe altele, care-L ajutau cu ce aveau.
8: 4 Când s-a strâns o gloată mare, şi a venit la El norod din felurite cetăţi, Isus a spus pilda aceasta:
8: 5 Semănătorul a ieşit să-şi semene sămânţa. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: a fost călcată în picioare, şi au mâncat-o păsările cerului.
8: 6 O altă parte a căzut pe stâncă; şi, cum a răsărit, s-a uscat, pentru că n-avea umezeală.
8: 7 O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea şi au înecat-o.
8: 8 O altă parte a căzut pe pământ bun, şi a crescut, şi a făcut rod însutit. După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: Cine are urechi de auzit, să audă.
8: 9 Ucenicii Lui L-au întrebat ce înţeles are pilda aceasta.
8: 10 El le-a răspuns: Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi li se vorbeşte în pilde, ca măcar că văd, să nu vadă, şi măcar că aud, să nu înţeleagă.
8: 11 Iată ce înţeles are pilda aceasta: Sămânţa, este Cuvântul lui Dumnezeu.
8: 12 Cei închipuiţi în sămânţa căzută lângă drum, sunt cei ce aud; apoi vine diavolul şi ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă, şi să fie mântuiţi.
8: 13 Cei închipuiţi în sămânţa căzută pe stâncă, sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie; dar n-au rădăcină, ci cred până la o vreme, iar când vine ispita, cad.
8: 14 Sămânţa, care a căzut între spini, închipuieşte pe aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îşi văd de drum, şi-l lasă să fie înăbuşit de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia, şi n-aduc rod care să ajungă la coacere.
8: 15 Sămânţa, care a căzut pe pământ bun, sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună şi curată, şi fac rod în răbdare.
8: 16 Nimeni, după ce a aprins o lumină, n-o acoperă cu un vas, nici n-o pune sub pat, ci o pune într-un sfeşnic, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina.
8: 17 Fiindcă nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nimic tăinuit, care nu va fi cunoscut şi nu va veni la lumină.
8: 18 Luaţi seama dar la felul cum ascultaţi; căci celui ce are, i se va da; dar celui ce n-are, i se va lua şi ce i se pare că are.
8: 19 Mama şi fraţii lui Isus au venit la El; dar nu puteau să-I vorbească, din pricina norodului.
8: 20 Cineva I-a spus: Mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi vor să Te vadă.
8: 21 Dar El, drept răspuns, a zis: Mama Mea şi fraţii Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, şi-l împlinesc.
8: 22 Într-una din zile, Isus S-a suit într-o corabie împreună cu ucenicii Lui. El le-a zis: Haidem să trecem dincolo de lac. Şi au plecat.
8: 23 Pe când vâsleau ei, Isus a adormit. Pe lac s-a stârnit un aşa vârtej de vânt, că se umplea corabia cu apă; şi erau în primejdie.
8: 24 Au venit la El, L-au deşteptat, şi au zis: Învăţătorule, Învăţătorule, pierim. Isus S-a sculat, a certat vântul şi valurile înfuriate, care s-au potolit: şi s-a făcut linişte.
8: 25 Apoi a zis ucenicilor Săi: Unde vă este credinţa? Plini de spaimă şi de mirare, ei au zis unii către alţii: Cine este acesta de porunceşte chiar şi vânturilor şi apei şi-L ascultă?
8: 26 Au venit cu corabia în ţinutul Gherghesenilor, care este în dreptul Galileii.
8: 27 Când a ieşit Isus la ţărm, L-a întâmpinat un om din cetate, stăpânit de mai mulţi draci. De multă vreme nu se îmbrăca în haină, şi nu-şi avea locuinţa într-o casă, ci în morminte.
8: 28 Când a văzut pe Isus, a scos un strigăt ascuţit, a căzut jos înaintea Lui, şi a zis cu glas tare: Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te rog nu mă chinui.
8: 29 Căci Isus poruncise duhului necurat să iasă din omul acela, pe care pusese stăpânire de multă vreme; era păzit legat cu cătuşe la mâini şi cu obezi la picioare, dar rupea legăturile, şi era gonit de dracul prin pustii.
8: 30 Isus l-a întrebat: Cum îţi este numele? Legiune, a răspuns el; pentru că intraseră mulţi draci în el.
8: 31 Şi dracii rugau stăruitor pe Isus să nu le poruncească să se ducă în Adânc.
8: 32 Acolo pe munte, era o turmă mare de porci, care păşteau. Şi dracii au rugat pe Isus să le dea voie să intre în ei. El le-a dat voie.
8: 33 Dracii au ieşit din omul acela, au intrat în porci, şi turma s-a repezit de pe râpă în lac, şi s-a înecat.
8: 34 Porcarii, când au văzut ce se întâmplase, au fugit şi au dat de veste în cetate şi prin sate.
8: 35 Oamenii au ieşit să vadă cele întâmplate. Au venit la Isus, şi au găsit pe omul din care ieşiseră dracii, şezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat, şi în toate minţile; şi i-a apucat frica.
8: 36 Cei ce văzuseră cele petrecute, le-au povestit cum fusese vindecat cel stăpânit de draci.
8: 37 Tot norodul din ţinutul Gherghesenilor a rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi apucase o mare frică. Isus S-a suit într-o corabie, şi S-a întors.
8: 38 Omul din care ieşiseră dracii, Îl ruga să-i dea voie să rămână cu El. Dar Isus l-a trimis acasă, şi i-a zis:
8: 39 Întoarce-te acasă, şi povesteşte tot ce ţi-a făcut Dumnezeu. El a plecat, şi a vestit prin toată cetatea tot ce-i făcuse Isus.
8: 40 La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulţime, căci toţi Îl aşteptau.
8: 41 Şi iată că a venit un om, numit Iair, care era fruntaş al sinagogii. El s-a aruncat la picioarele lui Isus, şi L-a rugat să vină până la el acasă;
8: 42 pentru că avea o singură copilă de vreo doisprezece ani, care trăgea să moară. Pe drum, Isus era îmbulzit de noroade.
8: 43 Şi era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge; ea îşi cheltuise toată averea cu doctorii, fără s-o fi putut vindeca vreunul.
8: 44 Ea s-a apropiat pe dinapoi, şi s-a atins de poala hainei lui Isus. Îndată, scurgerea de sânge s-a oprit.
8: 45 Şi Isus a zis: Cine s-a atins de Mine? Fiindcă toţi tăgăduiau, Petru şi cei ce erau cu El, au zis: Învăţătorule, noroadele Te împresoară şi Te îmbulzesc, şi mai întrebi: Cine s-a atins de Mine?
8: 46 Dar Isus a răspuns: S-a atins cineva de Mine, căci am simţit că a ieşit din Mine o putere.
8: 47 Femeia, când s-a văzut dată de gol, a venit tremurând, s-a aruncat jos înaintea Lui, şi a spus în faţa întregului norod, din ce pricină se atinsese de El, şi cum fusese vindecată numaidecât.
8: 48 Isus i-a zis: Îndrăzneşte, fiică; credinţa ta te-a mântuit, du-te în pace.
8: 49 Pe când vorbea El încă, vine unul din casa fruntaşului sinagogii, şi-i spune: Fiica ta a murit, nu mai supăra pe Învăţătorul.
8: 50 Dar Isus, când a auzit lucrul acesta, a zis fruntaşului sinagogii: Nu te teme; crede numai, şi va fi tămăduită.
8: 51 Când a ajuns la casa fruntaşului, n-a lăsat pe nici unul să intre împreună cu El, decât pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatăl şi mama fetei.
8: 52 Toţi plângeau şi o boceau. Atunci Isus a zis: Nu plângeţi; fetiţa n-a murit, ci doarme.
8: 53 Ei îşi băteau joc de El, căci ştiau că murise.
8: 54 Dar El, după ce i-a scos pe toţi afară, a apucat-o de mână, şi a strigat cu glas tare: Fetiţo, scoală-te!
8: 55 Şi duhul ei s-a întors în ea, iar fata s-a sculat numaidecât. Isus a poruncit să-i dea să mănânce.
8: 56 Părinţii ei au rămas uimiţi. Isus le-a poruncit să nu spună nimănui cele întâmplate.
