11: 2 Dar cu cât prorocii îi chemau, cu atât ei se depărtau: au adus jertfe Baalilor, şi tămâie chipurilor idoleşti.
11: 3 Şi totuşi Eu am învăţat pe Efraim să meargă, şi l-am ridicat în braţe; dar n-au văzut că Eu îi vindecam.
11: 4 I-am tras cu legături omeneşti, cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca cel ce le ridică jugul de lângă gură. M-am plecat spre ei şi le-am dat de mâncare.
11: 5 Nu se vor mai întoarce în ţara Egiptului; dar Asirianul va fi împăratul lor, pentru că n-au voit să se întoarcă la Mine.
11: 6 Sabia va năvăli peste cetăţile lor, va nimici, va mânca pe sprijinitorii lor, din pricina planurilor pe care le-au făcut.
11: 7 Poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine; şi dacă sunt chemaţi înapoi la Cel Preaînalt, nici unul din ei nu caută să se ridice.
11: 8 Cum să te dau Efraime? Cum să te predau Israele? Cum să-ţi fac ca Admei? Cum să te fac ca Ţeboimul? Mi se zbate inima în Mine, şi tot înăuntrul Mi se mişcă de milă!
11: 9 Nu voi lucra după mânia Mea aprinsă, nu voi mai nimici pe Efraim; căci Eu sunt Dumnezeu, nu un om. Eu sunt Sfântul în mijlocul tău, şi nu voi veni să prăpădesc.
11: 10 Ei vor urma pe Domnul, ca pe un leu care va răcni; căci El însuşi va răcni, şi copiii vor alerga tremurând de la apus.
11: 11 Vor alerga tremurând din Egipt, ca o pasăre, şi din ţara Asiriei, ca o porumbiţă. Şi-i voi face să locuiască în casele lor, zice Domnul.
11: 12 Efraim mă înconjoară cu minciuni, şi casa lui Israel cu înşelătorii. Iuda este tot hoinar faţă de Dumnezeu, faţă de Cel Sfânt şi credincios.
