3: 2 El m-a dus, m-a mânat în întuneric, şi nu în lumină.
3: 3 Numai împotriva mea îşi întinde şi îşi întoarce mâna, toată ziua.
3: 4 Mi-a prăpădit carnea şi pielea, şi mi-a zdrobit oasele.
3: 5 A făcut zid împrejurul meu, şi m-a înconjurat cu otravă şi durere.
3: 6 Mă aşează în întuneric, ca pe cei morţi pentru totdeauna.
3: 7 M-a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m-a pus în lanţuri grele.
3: 8 Să tot strig şi să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primeşte rugăciunea.
3: 9 Mi-a astupat calea cu pietre cioplite, şi mi-a strâmbat cărările.
3: 10 Mă pândeşte ca un urs şi ca un leu într-un loc ascuns.
3: 11 Mi-a abătut căile, şi apoi s-a aruncat pe mine, şi m-a pustiit.
3: 12 Şi-a încordat arcul, şi m-a pus ţintă săgeţii Lui.
3: 13 În rărunchi mi-a înfipt săgeţile din tolba Lui.
3: 14 Am ajuns de râsul poporului meu, şi toată ziua sunt pus în cântece de batjocură de ei.
3: 15 M-a săturat de amărăciune, m-a îmbătat cu pelin.
3: 16 Mi-a sfărâmat dinţii cu pietre, m-a acoperit cu cenuşă.
3: 17 Mi-ai luat pacea, şi nu mai cunosc fericirea.
3: 18 Şi am zis: S-a dus puterea mea de viaţă, şi nu mai am nici o nădejde în Domnul.
3: 19 Gândeşte-Te la necazul şi suferinţa mea, la pelin şi la otravă!
3: 20 Când îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mâhnit în mine.
3: 21 Iată ce mai gândesc în inima mea, şi iată ce mă face să mai trag nădejde:
3: 22 Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt,
3: 23 ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare!
3: 24 Domnul este partea mea de moştenire, zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.
3: 25 Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută.
3: 26 Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.
3: 27 Este bine pentru om să poarte un jug în tinereţea lui.
3: 28 Să stea singur şi să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz;
3: 29 să-şi umple gura cu ţărână, şi să nu-şi piardă nădejdea;
3: 30 să dea obrazul celui ce-l loveşte, şi să se sature de ocări.
3: 31 Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.
3: 32 Ci, când mâhneşte pe cineva, Se îndură iarăşi de el, după îndurarea Lui cea mare:
3: 33 căci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mâhneşte bucuros pe copiii oamenilor.
3: 34 Când se calcă în picioarele toţi prinşii de război ai unei ţări,
3: 35 când se calcă dreptatea omenească în faţa Celui Preaînalt,
3: 36 când este nedreptăţit un om în pricina lui, nu vede Domnul?
3: 37 Cine a spus şi s-a întâmplat ceva fără porunca Domnului?
3: 38 Nu iese din gura Celui Preaînalt răul şi binele?
3: 39 De ce să se plângă omul cât trăieşte? Fiecare să se plângă mai bine de păcatele lui!
3: 40 Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm, şi să ne întoarcem la Domnul.
3: 41 Să ne înălţăm şi inimile cu mâinile spre Dumnezeu din cer, zicând:
3: 42 Am păcătuit, am fost îndărătnici, şi nu ne-ai iertat!
3: 43 În mânia Ta, Te-ai ascuns, şi ne-ai urmărit, ai ucis fără milă.
3: 44 Te-ai învăluit într-un nor, ca să nu străbată la Tine rugăciunea noastră.
3: 45 Ne-ai făcut de batjocură şi de ocară printre popoare.
3: 46 Toţi vrăjmaşii noştri deschid gura împotriva noastră.
3: 47 De groază şi de groapă am avut parte, de prăpăd şi pustiire.
3: 48 Şuvoaie de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu.
3: 49 Mi se topeşte ochiul în lacrimi, necurmat şi fără răgaz,
3: 50 până ce Domnul va privi din cer şi va vedea.
3: 51 Mă doare ochiul de plâns pentru toate fiicele cetăţii mele.
3: 52 Cei ce mă urăsc fără temei, m-au gonit ca pe o pasăre.
3: 53 Voiau să-mi nimicească viaţa într-o groapă, şi au aruncat cu pietre în mine.
3: 54 Mi-au năvălit apele peste cap şi ziceam: Sunt pierdut!
3: 55 Dar am chemat Numele Tău, Doamne, din fundul gropii.
3: 56 Tu mi-ai auzit glasul: Nu-Ţi astupa urechea la suspinele şi strigătele mele.
3: 57 În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat, şi ai zis: Nu te teme!
3: 58 Doamne, Tu ai apărat pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa!
3: 59 Doamne, ai văzut apăsarea mea: fă-mi dreptate.
3: 60 Ai văzut toate răzbunările lor, toate uneltirile lor împotriva mea.
3: 61 Doamne, le-ai auzit ocările, toate uneltirile împotriva mea,
3: 62 cuvântările potrivnicilor mei, şi planurile pe care le urzeau în fiecare zi împotriva mea.
3: 63 Uită-Te când stau ei jos sau când se scoală. Eu sunt cântecul lor de batjocură.
3: 64 Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mâinilor lor!
3: 65 Împietreşte-le inima, şi aruncă blestemul Tău împotriva lor!
3: 66 Urmăreşte-i, în mânia Ta, şi şterge-i de sub ceruri, Doamne!
