11: 2 Ascultaţi cuvintele acestui legământ, şi spuneţi-le oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului!
11: 3 Zi-le: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Blestemat să fie omul care n-ascultă cuvintele legământului acestuia,
11: 4 pe care l-am poruncit părinţilor voştri, în ziua când i-am scos din ţara Egiptului, din cuptorul de fier, zicând: Ascultaţi glasul Meu, şi faceţi tot ce vă voi porunci; şi veţi fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru;
11: 5 atunci voi împlini jurământul pe care l-am făcut părinţilor voştri, că le voi da o ţară în care curge lapte şi miere, cum vedeţi astăzi. Şi eu am răspuns: Amin, Doamne!
11: 6 Domnul mi-a zis iarăşi: Vesteşte toate cuvintele acestea în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului, şi zi: Ascultaţi cuvintele legământului acestuia, şi împliniţi-le!
11: 7 Căci am înştiinţat pe părinţii voştri, din ziua când i-am scos din ţara Egiptului şi până în ziua de azi; i-am înştiinţat în toate dimineţile, zicând: Ascultaţi glasul Meu!
11: 8 Dar ei n-au ascultat, n-au luat aminte, ci au urmat fiecare pornirile inimii lor rele. De aceea am împlinit asupra lor toate cuvintele legământului acestuia, pe care le poruncisem să-l păzească, şi pe care nu l-au păzit.
11: 9 Domnul mi-a zis: Este o uneltire între bărbaţii lui Iuda şi între locuitorii Ierusalimului.
11: 10 S-au întors la nelegiuirile celor dintâi părinţi ai lor, care n-au vrut să asculte cuvintele Mele, şi s-au dus şi ei după alţi dumnezei ca să le slujească. Casa lui Israel şi casa lui Iuda au călcat legământul Meu, pe care-l făcusem cu părinţii lor.
11: 11 De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi aduce peste ei nişte nenorociri din care nu vor putea să scape. Vor striga la Mine, dar nu-i voi asculta!
11: 12 Cetăţile lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului se vor duce să cheme pe dumnezeii cărora le aduc tămâie, dar nu-i vor scăpa la vremea nenorocirii lor.
11: 13 Căci câte cetăţi ai, atâţia dumnezei ai, Iuda! Şi câte uliţe are Ierusalimul, atâtea altare aţi ridicat idolilor, altare ca să aduceţi tămâie lui Baal!
11: 14 Tu însă, nu mijloci pentru poporul acesta, nu înălţa nici cereri nici rugăciuni pentru ei; căci nu-i voi asculta nicidecum, când Mă vor chema din pricina nenorocirii lor.
11: 15 Ce ar putea să facă preaiubitul Meu popor în Casa Mea? Să facă o mulţime de nelegiuiri în ea? Vor îndepărta juruinţele şi carnea sfântă, răutatea dinaintea ta? Atunci ai putea să te bucuri!
11: 16 Măslin verde, gras şi cu roade frumoase şi plăcute este numele pe care ţi-l dăduse Domnul, dar cu vuietul unei mari trosnituri, îl arde cu foc, şi ramurile lui sunt sfărâmate.
11: 17 Căci Domnul oştirilor, care te-a sădit, cheamă nenorocirea peste tine, din pricina răutăţii casei lui Israel şi a casei lui Iuda, pe care au făcut-o ca să Mă mânie, aducând tămâie lui Baal.
11: 18 Domnul mi-a dat de ştire, şi am ştiut; atunci Tu mi-ai arătat faptele lor.
11: 19 Dar eu eram ca un miel blând pe care-l duci la măcelărie, şi nu ştiam planurile rele, pe care le urzeau ei împotriva mea, zicând: Să nimicim pomul cu rodul lui, să-l stârpim din pământul celor vii, ca să nu i se mai pomenească numele.
11: 20 O, Doamne, Dumnezeul oştirilor, Tu, care eşti un judecător drept, care cercetezi rărunchii şi inimile: fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor, căci Ţie îţi încredinţez pricina mea!
11: 21 De aceea aşa vorbeşte Domnul împotriva oamenilor din Anatot, care vor să-ţi ia viaţa, şi zic: Nu proroci în Numele Domnului, căci vei muri ucis de mâna noastră!
11: 22 De aceea aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Iată, îi voi pedepsi; tinerii vor muri ucişi de sabie, iar fiii şi fiicele lor vor muri de foamete.
11: 23 Şi nici unul din ei nu va scăpa, căci voi aduce nenorocirea peste oamenii din Anatot, în anul când îi voi pedepsi.
