7: 2 Pântecele tău este un pahar rotund, de unde nu lipseşte vinul mirositor; trupul tău este un snop de grâu, încins cu crini.
7: 3 Amândouă ţâţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare.
7: 4 Gâtul tău este ca un turn de fildeş; ochii tăi sunt ca iazurile Hesbonului, de lângă poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului, care priveşte spre Damasc.
7: 5 Capul tău este cum e Carmelul, şi părul capului tău este ca purpura împărătească: până şi un împărat ar fi înlănţuit de pletele tale!
7: 6 Ce frumoasă şi ce plăcută eşti, tu, iubito, în mijlocul desfătărilor!
7: 7 Statura ta este ca finicul, şi ţâţele tale ca nişte struguri.
7: 8 Îmi zic: Mă voi sui în finic, şi-i voi apuca crăcile! Atunci ţâţele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor.
7: 9 Şi gura ta toarnă un vin ales, care curge lin ca răspuns la dezmierdările mele, şi alunecă pe buzele noastre când adormim!
7: 10 Eu sunt a iubitului meu, şi el doreşte de mine.
7: 11 Vino, iubitule, haidem să ieşim pe câmp, să rămânem noaptea în sate!
7: 12 Dis-de-dimineaţă ne vom duce la vii, să vedem dacă a înmugurit via, dacă s-a deschis floarea, şi dacă au înflorit rodiile. Acolo îţi voi da dragostea mea.
7: 13 Mandragorele îşi răspândesc mirosul, şi deasupra uşii avem tot felul de roade bune, noi şi vechi, pe care, pentru tine, iubitule, le-am păstrat.
