23: 2 pune-ţi un cuţit în gât, dacă eşti prea lacom.
23: 3 Nu pofti mâncărurile lui alese, căci sunt o hrană înşelătoare.
23: 4 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
23: 5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.
23: 6 Nu mânca pâinea celui pizmaş, şi nu pofti mâncărurile lui alese,
23: 7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. Mănâncă şi bea, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
23: 8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe care le vei spune, sunt pierdute.
23: 9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
23: 10 Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
23: 11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
23: 12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
23: 13 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
23: 14 Lovindu-l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
23: 15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
23: 16 şi înăuntrul meu se va înveseli, când buzele tale vor spune ce este bine.
23: 17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
23: 18 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
23: 19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
23: 20 Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne.
23: 21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
23: 22 Ascultă pe tatăl tău, care te-a născut, şi nu nesocoti pe mama ta, când a îmbătrânit.
23: 23 Cumpără adevărul, şi nu-l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
23: 24 Tatăl celui neprihănit se înveseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
23: 25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut.
23: 26 Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
23: 27 Căci curva este o groapă adâncă, şi străina o fântână strâmtă.
23: 28 Ea pândeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
23: 29 Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii?
23: 30 Ale celor ce întârzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
23: 31 Nu te uita la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
23: 32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
23: 33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
23: 34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg.
23: 35 M-a lovit dar nu mă doare! M-a bătut dar nu simt nimic! Când mă voi trezi? Mai vreau vin!
