60: 2 Ai cutremurat pământul, l-ai despicat; drege-i spărturile, căci se clatină!
60: 3 Ai făcut pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele, ne-ai adăpat cu un vin de amorţire.
60: 4 Ai dat celor ce se tem de Tine un steag, ca să-l înalţe spre biruinţa adevărului.
60: 5 Pentru ca preaiubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!
60: 6 Dumnezeu a zis în sfinţenia Lui: Voi ieşi biruitor, voi împărţi Sihemul, şi voi măsura valea Sucot.
60: 7 Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase; Efraim este tăria capului Meu, iar Iuda, toiagul Meu de cârmuire:
60: 8 Moab este ligheanul în care Mă spăl: peste Edom Îmi arunc încălţămintea: ţara Filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!
60: 9 Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?
60: 10 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi nu mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
60: 11 Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz! Căci ajutorul omului este zadarnic.
60: 12 Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari, şi El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.
