146: 2 Voi lăuda pe Domnul cât voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi.
146: 3 Nu vă încredeţi în cei mari, în fiii oamenilor, în care nu este ajutor.
146: 4 Suflarea lor trece, se întorc în pământ, şi în aceeaşi zi le pier şi planurile lor.
146: 5 Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-şi pune nădejdea în Domnul, Dumnezeul său!
146: 6 El a făcut cerurile şi pământul, marea şi tot ce este în ea. El ţine credincioşia în veci.
146: 7 El face dreptate celor asupriţi; dă pâine celor flămânzi: Domnul izbăveşte pe prinşii de război;
146: 8 Domnul deschide ochii orbilor; Domnul îndreaptă pe cei încovoiaţi; Domnul iubeşte pe cei neprihăniţi.
146: 9 Domnul ocroteşte pe cei străini, sprijineşte pe orfan şi pe văduvă, dar răstoarnă calea celor răi.
146: 10 Domnul împărăţeşte în veci; Dumnezeul tău, Sioane, rămâne din veac în veac! Lăudaţi pe Domnul!
