33: 1 Acum dar, Iov, ascultă cuvântările mele, ia aminte la toate cuvintele mele!
33: 2 Iată, deschid gura, şi mi se mişcă limba în cerul gurii.
33: 3 Cu curăţie de inimă voi vorbi, buzele mele vor spune adevărul curat:
33: 4 Duhul lui Dumnezeu m-a făcut, şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.
33: 5 Dacă poţi, răspunde-mi, apără-ţi pricina, fii gata!
33: 6 Înaintea lui Dumnezeu eu sunt semenul tău, şi eu ca şi tine am fost făcut din noroi.
33: 7 Astfel frica de mine nu te va tulbura, şi greutatea mea nu te va copleşi.
33: 8 Dar tu ai spus în auzul meu, şi am auzit sunetul cuvintelor tale:
33: 9 Sunt curat, sunt fără păcat, sunt fără prihană, nu este fărădelege în mine.
33: 10 Şi Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socoteşte vrăjmaş al Lui;
33: 11 îmi pune picioarele în butuci, îmi pândeşte toate mişcările.
33: 12 Îţi voi răspunde că aici n-ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decât omul.
33: 13 Vrei dar să te cerţi cu El, pentru că nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui?
33: 14 Dumnezeu vorbeşte însă, când într-un fel, când într-altul. dar omul nu ia seama.
33: 15 El vorbeşte prin visuri, prin vedenii de noapte, când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc, când dorm în patul lor.
33: 16 Atunci El le dă înştiinţări, şi le întipăreşte învăţăturile Lui,
33: 17 ca să abată pe om de la rău, şi să-l ferească de mândrie,
33: 18 ca să-i păzească sufletul de groapă şi viaţa de loviturile sabiei.
33: 19 Şi prin durere este mustrat omul în culcuşul lui, când o luptă necurmată îi frământă oasele.
33: 20 Atunci îi este greaţă de pâine, chiar şi de bucatele cele mai alese.
33: 21 Carnea i se prăpădeşte şi piere, oasele care nu i se vedeau rămân goale;
33: 22 sufletul i se apropie de groapă, şi viaţa de vestitorii morţii.
33: 23 Dar dacă se găseşte un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea, care vestesc omului calea pe care trebuie s-o urmeze,
33: 24 Dumnezeu Se îndură de el şi zice îngerului: Izbăveşte-l, ca să nu se pogoare în groapă; am găsit un preţ de răscumpărare pentru el!
33: 25 Şi atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereţii lui.
33: 26 Se roagă lui Dumnezeu, şi Dumnezeu îi este binevoitor, îl lasă să-I vadă Faţa cu bucurie, şi-i dă înapoi nevinovăţia.
33: 27 Atunci el cântă înaintea oamenilor, şi zice: Am păcătuit, am călcat dreptatea, şi n-am fost pedepsit după faptele mele;
33: 28 Dumnezeu mi-a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă, şi viaţa mea vede lumina!
33: 29 Iată, acestea le face Dumnezeu, de două ori, de trei ori, omului,
33: 30 ca să-l ridice din groapă, ca să-l lumineze cu lumina celor vii.
33: 31 Ia aminte, Iov, şi ascultă-mă! Taci, şi voi vorbi!
33: 32 Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi! Vorbeşte, căci aş vrea să-ţi dau dreptate.
33: 33 Dacă n-ai nimic de zis, ascultă-mă! Taci, şi te voi învăţa înţelepciunea.